Cun l jì inant ti ani à l cor for cialà de avëi de bon dirighënc. Do che Ferdinand Insam dl Culac ova menà l cor per bën 14 ani ie zapà ite per 5 ani Günther Runggaldier dal Ampezan; daldò iel stat Hans Malsiner dl Tervela 1 ann dirighënt dl cor y dedò mo 7 ani Sebald Goller.
Per mené inant n tel cor uel sambën ënghe vester n presidënt cun si cunsëi che se cruzia de duta l’ urganisazion. Tlo lecurdons l prim presidënt Peppi Komar, pona Helmuth Demetz da Ruacia, Adolf Malsiner dl Tervela, Gerry Demetz y Pasquale Ploner.
Ti ani iel unì mparà ite n grum de cianties nueves, ladines, tudësces, talianes, furlanes y sambën ënghe nglëijes. Per avëi nce na documentazion de si repertoire à l cor ntlëuta pensà de tò su vel’ ciantia sun vëta. Nsci al pudù prejenté l ann 1979 si prima cassëta; ti ani do al pona tëut su de plu cianties sun CD, per ruvé nsci a 3. L fé pea pra cuncorsc a livel aut fova sambën l’ambizion de uni dirighënt. L ann 1999 ie stat per l cor de gran mpurtanza. L fova de lugio che l ie furnà a Wenigerrode tl Harz, n blòt luech, per tò pert al “Internationaler Johannes Brahms Chorwettbewerb”. Cun l vëncer iló n diplom d’or al abù la rejon de pudëi tò pert ala Olimpiada di cores a Busan tla Corea dl sud.
I presidënc che ie unic do fova Emmerich Senoner, Christian Plancker, Georg Kompatscher y Alex Runggaldier dal Ampezan. Danter proves, Santa mësses via per l ann, Santa mësses de supeltura, cunzerc y sëires de bona ueia tla valeda ma nce oradecà à i ciantarins fat de gran sacrifizies. Vel’ ann se tratovel de se ancunté danter 70 a 72 iedesc. Y tlo muessen se nmaginé che vel’ un ie ënghe pra l cor de dlieja o pra d’autra lies. L cianté pra de plu cuncorsc, da Adria a Riva del Garda, da Praga a Viena, da Berlin a Dresden à purtà pro che l à fat ti ani nce de biei viages. Ma la partezipazion a garejedes de cianté tlamedes “Wertungssingen” tlo da nëus tl Südtirol y metudes a jì da Sterzing a Auer, da Bulsan a Persenon ti dajova for na sburdla per desmustré che l ie a n bon livel. Nsci al da mustré su de plu de biei resultac. Sambën à l cor fat pea plu iedesc pra l “Di dla Ciantia Ladina”, l ultim iede a Curvea. Ora dla cianties da mont y tlassiches à l Cor Sasslong mparà ite te duc chisc ani n grum de leteratura tlassica, sacrela y profana.
Nce la mujiga de al didancuei, gospels y spirituela ne mancia nia. Ora de cianties ladines, talianes y tudësces cianta l cor per franzëus, furlan, nglëisc, rus, svedesc y zulu.
Emmerich Senoner
Cor Sasslong